Guess who's back (a sunat urat, stiu)

In aceste momente de restriste (adica e cald afara, e cald inauntru, n-am chef sa dau drumul la aerul conditionat care imi bate in urechi, de citit nimic fabulos de interesant, de vazut la cinematograf asijderea) ma reintorc acolo unde e mai bine: adica pe blog, sa vorbesc prostii. Nu, precum s-a ghicit deja, nimic fascinant nu s-a intamplat, ma rog, inafara de cateva concerte dragute. Dar, precum se vede ca m-am babit, nici alea nu ma impresioneaza (m-au impresionat cand era cazul, acum sunt doar blazata.
De fapt, motivul pentru care simteam nevoia sa ma reapuc de scris ceva e ca in ultima vreme gasesc din ce in ce mai multe motive sa se trezeasca din nou spiritul revolutionar din mine, printre altele evenimente recente.
Nu as vrea sa intru in discutii prea lungi, am doar cateva cuvinte de spus.
1. Nu mergeti la Brasov vara. E mort! (nu glumesc, nici macar resident evil-ian nu ar putea fi, tre sa ai material ca sa faci un zombi)
2. Nu mancati timp de 4 zile de la Mac. O sa va iasa excrescente. Pe ale mele nu vi le arat, ca na, sunt private.
3. Targurile hand-made sunt totally not fun, asta daca faci parte din amaratii care stau acolo la vandut o brosa sau o margica. Daca esti trecator e extrem de fun sa ii vezi pe amaratii aia cum ar vrea sa isi vanda margica. (nu e vreun sexual inuendo)
4. Daca nu ai nimic de facut, nu te uita la filme asiatice. Daca tu credeai ca esti deprimacios, you ain't seen nothing yet.
5. In cautare de cheap thrills nu iti instala toate porcariile posibile pe calculator, te trezesti cu niste chestii de iti sta mintea in loc, si nu asta ar fi problema, dar s-ar putea ca si aparatul sa sufere de acelasi blocaj. Iar ceva imi spune ca el e mai costisitor ca tine.

Acesta este ghidul meu cu informatii despre o vara cat mai accident free. Daca eu tre sa sufar, macar sa ii avertizez pe altii.

Cum am realizat ca ar trebui sa ma cheme Grinch

Tehnic, nici nu as vrea sa scriu neaparat despre anul nou, mai curand despre cel vechi. Despre cum revelioanele devin din ce in ce mai obositoare si lipsite de sens, in special daca nu esti baut/fumat/pastilat. Despre cum e stupid sa iesi in frig la 12 ca sa vezi cum niste destepti dau cu artificii, care sporesc poluarea unui aer deja infect. Despre faptul ca nici realizarea ca nimic nu se va schimba, Basescu tot presedinte va fi, criza financiara va dobora cam toate economiile mondiale, calotele polare vor continua sa se topeasca si majoritatea populatiei va continua sa se uite la telenovele, nu ne face sa ne gandim mai bine inainte sa dam o caruta de bani ca sa petrecem revelionar.
Taiati prima propozitie, vorbesc deja si despre noul an, fiindca niciunul din aceste lucruri nu a disparut ca prin minune la cumpana intre ani (nu am nici cea mai vaga idee cine a venit cu aceasta expresie imbecila, doar nu e vreo balanta existenta si in momentul cand se face 12, balansul e perfect). Suntem aceiasi care eram si pe 31 decembrie 2008...
La naiba, e chiar posibil ca in aceasta perioada de sarbatoare sa nu fi avut nici un gand pozitiv, vreun sentiment inaltator, nimic? Vreau si eu sa treaca un an si eu sa ma simt de parca as fi un iepuras mic si pufos, si ca a fost totul atat de frumos, ca nu mi-a mai venit sa treaca anul, si sa o tin numai in Craciune si Revelioane. Ca m-am simtit bine fara nevoia de a turna cantitati industriale de alcool in mine ca sa pot trece peste isteriile maicamii (a carei problema era cu ce bucate sa mai incerce sa ma otraveasca), copii cretini care dau cu petarde (sau chiar isi imagineaza ca e extraordinar de haios daca asigura astfel orbirea oricarui caine amarat de care dau), dementa taximetristilor care considera ca responsabilitatea lor principala e sa te omoare (ca nici ei nu s-au abtinut sa bea o cinzaca), mesajele interminabile care imi ureaza sa imi intre lumina in casa (mersi frumos dar am deja curent) si sa nu uitam, buletinele de stiri care ma anunta cati au fost internati pe caz de indigestii, fiindca au halit prea multe ciolane de porc.
Si nu ma imbat cu apa rece crezand ca numai la romani exista fenomene dubioase, cand ne gandim ca la americani exista asa numita joi neagra, deoarece atunci se calca in picioare prin malluri cumparand cadouri de Craciun (si nu e un eufemism, anual moare cel putin un om cu aceasta ocazie, storcit probabil printre rafturile de reduceri).
Cred ca am devenit incapabila sa mai resimt vreo oarescare bucurie de la un sezon ce a devenit nu numai mercantil, dar si absurd. Daca ma gandesc bine, de imbatat si bagat ca in cisterna pot sa fac si vara, asa ca de acum incolo prefer de acest sezon sa stau in casa si sa refuz sa interactionez cu lumea (asta include si excluderii tampirii cu televizoru).
...You're a sad one, Mr. Grinch.