duminică, ianuarie 11

Cum am realizat ca ar trebui sa ma cheme Grinch


Tehnic, nici nu as vrea sa scriu neaparat despre anul nou, mai curand despre cel vechi. Despre cum revelioanele devin din ce in ce mai obositoare si lipsite de sens, in special daca nu esti baut/fumat/pastilat. Despre cum e stupid sa iesi in frig la 12 ca sa vezi cum niste destepti dau cu artificii, care sporesc poluarea unui aer deja infect. Despre faptul ca nici realizarea ca nimic nu se va schimba, Basescu tot presedinte va fi, criza financiara va dobora cam toate economiile mondiale, calotele polare vor continua sa se topeasca si majoritatea populatiei va continua sa se uite la telenovele, nu ne face sa ne gandim mai bine inainte sa dam o caruta de bani ca sa petrecem revelionar.
Taiati prima propozitie, vorbesc deja si despre noul an, fiindca niciunul din aceste lucruri nu a disparut ca prin minune la cumpana intre ani (nu am nici cea mai vaga idee cine a venit cu aceasta expresie imbecila, doar nu e vreo balanta existenta si in momentul cand se face 12, balansul e perfect). Suntem aceiasi care eram si pe 31 decembrie 2008...
La naiba, e chiar posibil ca in aceasta perioada de sarbatoare sa nu fi avut nici un gand pozitiv, vreun sentiment inaltator, nimic? Vreau si eu sa treaca un an si eu sa ma simt de parca as fi un iepuras mic si pufos, si ca a fost totul atat de frumos, ca nu mi-a mai venit sa treaca anul, si sa o tin numai in Craciune si Revelioane. Ca m-am simtit bine fara nevoia de a turna cantitati industriale de alcool in mine ca sa pot trece peste isteriile maicamii (a carei problema era cu ce bucate sa mai incerce sa ma otraveasca), copii cretini care dau cu petarde (sau chiar isi imagineaza ca e extraordinar de haios daca asigura astfel orbirea oricarui caine amarat de care dau), dementa taximetristilor care considera ca responsabilitatea lor principala e sa te omoare (ca nici ei nu s-au abtinut sa bea o cinzaca), mesajele interminabile care imi ureaza sa imi intre lumina in casa (mersi frumos dar am deja curent) si sa nu uitam, buletinele de stiri care ma anunta cati au fost internati pe caz de indigestii, fiindca au halit prea multe ciolane de porc.
Si nu ma imbat cu apa rece crezand ca numai la romani exista fenomene dubioase, cand ne gandim ca la americani exista asa numita joi neagra, deoarece atunci se calca in picioare prin malluri cumparand cadouri de Craciun (si nu e un eufemism, anual moare cel putin un om cu aceasta ocazie, storcit probabil printre rafturile de reduceri).
Cred ca am devenit incapabila sa mai resimt vreo oarescare bucurie de la un sezon ce a devenit nu numai mercantil, dar si absurd. Daca ma gandesc bine, de imbatat si bagat ca in cisterna pot sa fac si vara, asa ca de acum incolo prefer de acest sezon sa stau in casa si sa refuz sa interactionez cu lumea (asta include si excluderii tampirii cu televizoru).
...You're a sad one, Mr. Grinch.